Cărţi nou apărute

 

Valentina Bisconti, Anamaria Curea, Rossana De Angelis, coordonatori, Héritages, réceptions, écoles en sciences du langage : avant et après Saussure, Presses Sorbonne Nouvelle, 2020, Paris, (366 p.)
Tabla de materii
Reproducem prezentarea de pe site-ul editurii (7 oct. 2020) : "Lucrarea oferă o panoramă a studiilor actuale din domeniul istoriei şi epistemologiei ştiinţelor limbajului. Concepută ca un omagiu adus lui Christian Puech, care a stăruit fără încetare asupra necesităţii unui dialog dintre lingvistică şi alte ştiinţe umaniste, lucrarea propune o evaluare a poziţiei pe care o ocupă la ora actuală lingvistica în raport cu discipline ca gramatica, semiologia şi filosofia precum şi în cadrul ştiinţelor limbajului.
Epistemologia şi istoriografia gramaticii şi a lingvisticii, impactul operei lui Saussure, curentele structuraliste : treizeci şi unu de articole, redactate de specialişti internaţionali în istoria şi epistemologia ştiinţelor limbajului, abordează tradiţii lingvistice europene şi extraeuropene ce acoperă o perioadă cuprinsă între Antichitate şi epoca contemporană.

Studia Universitatis Babeş-Bolyai, vol. LXV, 2020, nr. 2.
Numărul 2 pe 2020 al revistei Studia Philologia este consacrat Centrului de Lingvistică romanică şi de Analiza discursului care împlineşte 15 ani de existenţă. Numărul este coordonat de Ligia Stela Florea, Adrian Chircu, Iuliana-Anca Mateiu şi comportă trei secţiuni: primele două, cele mai ample, reunesc contribuţii axate pe cele două mari domenii de cercetare ale CLRAD, iar a treia secţiune, mult mai redusă este una de tip Varia.
Secţiunea de lingvistică romanică reuneşte şapte contribuţii, majoritatea dintre ele abordând aspecte de ordin etimologic, lexical, semantic, gramatical, discursiv şi traductologic. Principalul lor obiectiv este evidenţierea unor particularităţi ale limbilor romanice vizate (română, spaniolă, italiană, franceză). La acestea se adaugă un articol care se înscrie prin tematică în domeniul epistemologiei lingvistice. Autorii sunt : Louis Begioni, Carmen-Valentina Candale, Adrian Chircu, Anamaria Curea, Oana Adriana Duţă, Joan María Jaime Moya, Cecilia-Mihaela Popescu, Daciana Vlad.
Secţiunea de analiza discursului şi lingvistică textuală însumează şi ea şapte contribuţii care asociază în general de o manieră pertinentă abordarea discursivă cu cea textuală. Două articole fac o figură aparte în sensul că unul îşi situează demersul exclusiv în cadrul analizei discursului, tratând discursul identitar al întreprinderii, iar celălalt se situează în principal pe terenul semanticii, examinând modul în care cuvintele utilizate în dezbaterile de pe civic tech reflectă reprezentările despre democraţie. Autorii sunt : Ana Maria Cozma, Vlad Dobroiu, Ligia Stela Florea, Olga Galatanu, Iuliana-Anca Mateiu, Andra-Teodora Porumb, Laurence Rosier, Ileana Georgiana Todoran.
Numărul se încheie cu patru recenzii de cărţi publicate între 2017 şi 2019.

Ligia Stela Florea, Pour une approche linguistique et pragmatique du texte littéraire, seconde édition, Presa universitară clujeană, 2018 (240 p.)
Lucrarea pledează pentru un dialog fecund între două discipline separate în virtutea unei lungi tradiţii istorice: ştiinţele literaturii şi ştiinţele limbajului. Valorificând rezultatele cercetărilor din domeniul lingvisticii, al pragmaticii şi al teoriilor enunţării, lucrarea propune o lectură originală a câtorva pagini memorabile de literatură aparţinând lui André Gide, Alain-Fournier, Marcel Proust, Roger Martin du Gard, Albert Camus, Eugène Ionesco, Georges Simenon, Hervé Bazin şi Ion Luca Caragiale.
Situată pe linia lucrărilor francofone de lingvistică textuală (Harald Weinrich, Dominique Maingueneau, Jean-Michel Adam, Alain Rabatel, Henning Nølke), cartea prezintă în introducere modul în care diverse curente şi modele lingvistice au determinat evoluţia gramaticii textului înspre lingvistica şi pragmatica textuală şi au influenţat orientarea analizei stilistice înspre analiza lingvistică a textului literar.
Exploatând experienţa celor patruzeci de ani de predare a limbii şi a literaturii franceze la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, autoarea îmbină uneori analiza de text cu observaţii izvorâte din reflecţia pedagogică asupra interesului pe care-l prezintă de pildă abordarea textuală a temporalităţii pentru înţelegerea mecanismelor care stau la baza organizării textului.
Perspectivei didactice i se alătură uneori o perspectivă traductologică, domeniu în care lingvistica textuală are un cuvânt greu de spus. Autoarea propune, pe lângă o schiţă de curs de traductologie, un model de abordare lingvistică a traducerii literare în mai multe etape: de la identificarea secvenţelor prototipice şi a izotopiilor la evidenţierea principalelor dificultăţi pe care textul le ridică în faţa traducătorului român. Soluţiile avansate sunt susţinute prin argumente furnizate, la un nivel local sau global, de textul însuşi. Traducerea, în acest caz, a unui fragment din Les nourritures terrestres de André Gide, se efectuează în cadrul unei analize comparative şi critice a celor trei versiuni româneşti ale fragmentului studiat.
Operând cu o largă gamă de concepte metodologice care explică diverse aspecte ale funcţionării textului (genericitate, enunţare, secvenţialitate, coeziune/progresie, conexitate, coerenţă pragmatică etc.), cele zece analize de text pun în lumină utilitatea de a folosi, în studiul textului literar, instrumentele oferite de lingvistică, pragmatică şi analiza discursului. Stăpânirea acestor instrumente de analiză permite obţinerea unei percepţii integrale a operei ca şi construcţie textuală înscrisă într-un proces discursiv de producere a sensului.

Vlad Dobroiu, Etude sur le théâtre d'Eric-Emmanuel Schmitt, Presa universitară clujeană, 2018 (298 p.).
Această lucrare de cercetare este consacrată studiului „pozițiilor socio-discursive” care se construiesc între genuri (masculin/feminin) în teatrul lui Éric-Emmanuel Schmitt. Romancier, nuvelist și dramaturg, el abordează în operele sale literare teme care se găsesc, de cele mai multe ori, sub semnul filosofiei.
Teza de doctorat conține șapte capitole dintre care primele trei sunt consacrate cadrului teoretic al cercetării, iar celelalte capitole, analizei pieselor de teatru ale lui Éric-Emmanuel Schmitt. Corpusul tezei este format din patru opere literare aparținând acestui autor francofon, care au apărut la editura Albin Michel, și din patru spectacole după aceste texte care au fost realizate în Belgia și în Franța. Se face referire, mai exact, la următoarele piese de teatru: Petits crimes conjugaux (2003), Hôtel des Deux Mondes (1999), Le Libertin (1997) și La Nuit de Valognes (1991).
În ceea ce privește reprezentațiile scenice alese pentru analiza „pozițiilor socio-discursive” în teatrul lui Éric-Emmanuel Schmitt, s-a acordat o atenție deosebită unor spectacolele pe care dramaturgul însuși le promovează pe site-ul său: Petits crimes conjugaux realizat în 2004 de Patricia Houyoux la Théâtre Le Public din Bruxelles, Hôtel des Deux Mondes de Daniel Roussel, care a avut loc în 2001 la Théâtre municipal de Béziers (Franța), Le Libertin realizat de Michel Kacenelenbogen la Auditorium du Passage 44 din Bruxelles și La Nuit de Valognes, piesă de teatru pusă în scenă de Patricia Houyoux în 2007 la Théâtre Royal du Parc, la Bruxelles.
În vederea delimitării cadrului teoretic și metodologic al cercetării, s-au folosit instrumentele de analiză ale pragmaticii interacțiunii verbale pentru a se studia „pozițiile socio-discursive” și relațiile interpersonale care se construiesc între personajele acestor patru piese de teatru. În analiza dinamicii dintre genuri pe scena de teatru, s-a ținut cont în special de caracteristicile gesturilor comunicative și de felul în care personajele își însușesc spațiul scenic.
Această lucrare de cercetare ar putea fi utilă atât profesioniștilor din domeniul teatrului care lucrează cu operele literare ale lui Éric-Emmanuel Schmitt, cât și specialiștilor din domeniul analizei discursului care sunt interesați de modul în care locutorii își construiesc „pozițiile socio-discursive”, de gestualitatea conversațională și de dinamica dintre genuri (masculin/feminin).

Daciana Vlad, Pour une "grammaire" du polémique. Etude des marqueurs d'un régime discursif agonal, Presa universitară clujeană, 2017 (175 p.).
Lucrarea abordează o problematică din domeniul pragmalingvisticii, obiectivul principal al cercetării fiind descrierea mărcilor regimului discursiv polemic, din perspectiva polifoniei lingvistice. Pornind de la analiza unui corpus reprezentativ, sunt analizate structurile sintactice care oferă discursului o orientare polemică. Este analizat de asemenea modul în care discursul polemic monologal respectiv dialogal est reprezentat în discursul jurnalistic.

Iuliana-Anca Mateiu (Ed.), La violence verbale: description, processus, effets discursifs et psycho-sociaux. Actes du colloque du 21-22 octobre 2016 à Cluj-Napoca, Presa universitară clujeană, 2017 (392 p.).

Iuliana Mateiu (coord.), La violence verbale. Représentations dans le discours littéraire et dans la communication quotidienne, Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2016 (205 p.).